Există emoții care nu au cuvinte. Sau mai bine zis, cuvintele sunt prea mici pentru ele. De aceea art-terapia accesează straturi pe care vorba nu le atinge.
„Nu știu să explic ce simt" este una dintre cele mai frecvente fraze pe care le aud în cabinet. Și nu este lipsă de introspecție — este limita limbajului.
Unele experiențe sunt pre-verbale: trăite înainte să avem cuvinte, sau atât de copleșitoare încât sistemul verbal al creierului „se oprește". Trauma, de exemplu, este stocată în corp și în amigdală — nu în cortexul verbal.
De ce funcționează art-terapia
Procesul creativ activează emisfera dreaptă a creierului — cea responsabilă de emoții, imagini, intuiție și pattern-uri globale. Limbajul verbal este produsul emisferei stângi.
Când pictezi, desenezi sau lucrezi cu materiale, ocolești filtrul rațional și dai voce unor lucruri care altfel ar rămâne neexprimate. Nu pentru că ești „forțat" să le expui, ci pentru că procesul creativ creează un spațiu sigur de explorare.
Nu trebuie să „știi" ce faci
Asta este poate cel mai important lucru de înțeles despre art-terapie: nu este despre produs. Nu contează dacă mandala ta „arată bine". Nu contează dacă culorile se potrivesc.
Contează ce se mișcă în tine în timp ce lucrezi. Contează ce alegi fără să gândești. Contează ce apare în imaginile tale când nu îți „controlezi" mâna.
Ce aduce în plus art-terapia față de terapia verbală
Dacă ești curios să explorezi art-terapia, atelierele mele de grup sau ședințele individuale sunt un loc bun de început.
